PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2015/2016

Motto:

A educa azi înseamnă a comunica, a intra în relaţii cu ceilalţi, a fi capabil de a crea condiţii pentru dezvoltarea economică, socială şi pentru păstrarea identităţii culturale.

COMUNA MANASTIREA ,

Este situată în extremitatea de sud-est a judeţului Călăraşi , în Lunca Dunării , la o distanţă de 95 km. de Bucureşti , la 30 km. de municipiul Olteniţa şi la 40 km. de municipiul Călăraşi, reşedinţa de judeţ, pe D.N.- 31., având în componenţă satele : Mânăstirea , Coconi şi Sultana . Distanţa dintre aceste localităţi , aşezate de-a lungul D . J. 301 este de 8 km. Suprafaţa intravilanului este de 414 ha., iar suprafaţa totală este de 10.559ha.

Prima menţiune documentară despre aşezarea Cornăţel ( azi Mânăstirea ) se află în documentul de la 1 iunie 1526 , “ prin care Radu de la Afumaţi întăreşte lui Jupan Neagoe cel vistier , soţiei acestuia Captea , cumnatului acestuia Jupan Staico si Jupanului Parvan treizeci şi unu de sate şi părti de sate , o avere uriaşă . Printre aceste sate sunt şi câteva din sudul judeţului Călăraşi:

………Olteniţa toată şi Ulmenii toţi şi Clinciul jumătate şi Chiseletul tot şi Cornăţelul tot …..” citat din CONSTANTIN C. GIURESCU - CORNĂŢELUL ( monografie ) Un vechi oraş al Ţării Româneşti.

La 12 ani mai târziu , la 5 mai 1538 , Cornăţelul era târg , care după mai puţin de patru decenii este numit de Alexandru – Voievod “ oraşul domniei mele “, deci aşezare cu caracter urban. Numele de Cornăţel se trage de la o pădure de corn aflată în apropierea satului, azi rezervaţia naturală Ciornuleasa. Se spune că la Cornăţel a existat o mănăstire de la care se trage numele actual al aşezării. Matei Basarab în anul 1648 a ridicat o biserică din piatră ( biserica SF. Dumitru din comuna Mânăstirea, monument istoric şi artistic de arhitectură şi pictură – sfânta biserică din Mânăstirea, locaş de continuă încreştinare şi de sfinţire, prezintă o importanţă uriaşă pentru trecutul localităţii).

Oraşul Cornăţel, pentru că aşa se numea actuala aşezare era o importantă schelă la Dunăre a drumului comercial Târgovişte-Bucureşti-Cornăţel, loc de încărcare pe corăbii a produselor ţării către Orient.

În catagrafia din 1810, unde aşezarea acum devenită sat şi cu numele schimbat în Mânăstirea este trecută cu 83 de case şi 505 suflete , se specifica în ce priveşte originea ,, români, sârbi “. Până astăzi s-a păstrat în partea de nord – vest a aşezării un număr important de aşa zişi ,, sârbi “ , în realitate bulgari . Ulterior pe teritoriul comunei s-au mai stabilit greci, rromi, unguri, evrei.

În trecut, cea mai mare parte a teritoriului comunei era proprietatea domeniilor regale şi a moşierilor care stăpâneau peste 4.000 ha. , în timp ce ţăranii săraci deţineau abia a zecea parte din suprafaţa arabilă existentă .

Încă din primele atestări documentare localitatea a fost şi este renumită prin târgurile care se organizează duminica în satul Mânăstirea ceea ce permite un schimb de mărfuri cu satele vecine.

În anii următori colectivizării agriculturii , populaţia muncea, în general, în C.A.P.-uri , iar odată cu dezvoltarea unor unităţi industriale din apropierea comunei , o mare parte din populaţie devine navetistă.

Astfel peste 50 % din populaţia aptă de muncă era angajată în unităţi industriale din oraşele Olteniţa şi Călăraşi .

Ca şi în alte localităţi , dezvoltarea agriculturii şi zootehniei pe baze socialiste , a implicat investiţii mari , concretizate în construcţia a numeroase grajduri , magazii , sedii C.A.P. , silozuri , etc., în schimbul unor producţii mici , ineficiente .

Finele anilor ‘ 89 şi începutul anilor ‘ 90 au adus cu ei nu numai desfiinţarea C.A.P.-urilor ca formă de organizare a muncii colective , dar şi relansarea agriculturii pe baze private , pe baza legilor economiei de piaţă.

La data de 01.01.2001 conform datelor statistice din registrul agricol, numărul populaţiei comunei se cifra la 6.198 locuitori .

Se constată o creştere a populaţiei şi ca urmare a revenirii în comună a foştilor locuitori plecaţi la oraşe.

În momentul actual, principala activitate economică o reprezintă agricultura . Aceasta se desfăşoară pe o suprafaţă de 10.145 ha.,în mai multe societăţi comerciale , societăţi agricole , asociaţii familiale , toate cu capital privat , micii producători ( aşa zişii producători individuali ) , reprezentând sub 5 % din total suprafaţă arabilă . Căile de comunicaţii ce străbat teritoriul comunei sunt: D.N. 31 Olteniţa – Călăraşi pe o distanţă de 5 km., două drumuri judeţene pe o distanţă totală de 20 km. şi o reţea de străzi şi drumuri comunale în lungime totală de 45 km. Drumurile asfaltate însumează 25 km. În localitate , se fac simţite câteva elemente de urbanizare :

- 4 blocuri cu un număr total de 36 de apartamente;

- canalizare în lungime de 1 km. în satul Mânăstirea ;

- 8 km. lungime instalaţie de apă potabilă în satul Mânăstirea , (un proiect în derulare pentru satul Sultana – alimentare cu apă , un proiect de pietruire drumuri + trotuare 14 km. Lungime, în derulare );

- centrală telefonică digitală ultramodernă , care să permită conectarea tuturor locuitorilor ;

• televiziune prin cablu ;

Pornind de la aceste date generale, vom realiza o analiză SWOT pe baza următoarelor criterii:

Criteriul FIZICO-GEOGRAFIC

Puncte tari:

• Teren neted

• Altitudine joasă

• Durata de strălucire a soarelui ridicată şi temperaturi medii anuale de peste 10 grade C favorabile culturilor cerealiere şi plantelor tehnice

• Predominanţa solurilor cu grad de fertilitate bună şi foarte bună

• Gradul redus de degradare a solului

Puncte slabe :

• Precipitaţii scăzute

• Apariţia fenomenului de secetă

Oportunităţi :

• Utilizarea potenţialului natural poate fi realizată prin promovarea unor investiţii în exploatările agricole, precum şi prin îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole

Ameninţări :

• Extinderea unor fenomene naturale restrictive care pot conduce la calamităţi (secete, inundaţii)

Criteriul infrastructurii (de acces, edilitarĂ Şi social- culturalĂ)

Puncte tari :

• Alimentarea cu energie electrică în procent de 98%

• Existenţa căilor de comunicaţie

• Grad ridicat de racordare la reţeaua telefonică şi a televiziunii prin cablu.

Puncte slabe :

• Starea drumurilor comunale este precară

• Alimentarea gospodăriilor cu apă potabilă de la reţea este deficitară

• Alimentarea cu gaze este inexistentă

• Frecvenţa sporadică a unor elevi la cursuri datorată nivelului scăzut de instruire a populaţiei

• Asistenţă socială deficitară

• Lipsa unui spaţiu cultural

Oportunităţi :

• Infrastructura fizică trebuie înbunătăţită în patru sectoare de prioritate : drumuri comunale, apă potabilă, reţea de canalizare, reţea de distribuire a gazelor

• Promovarea unor programme complementare Programului SAPARD pentru realizarea infrastructurii de sănătate şi învăţământ

Ameninţări :

• Lipsa unei infrastructuri corespunzătoare duce la scăderea gradului de cultură şi civilizaţie

CRITERIUL ECONOMIC

Puncte tari ;

• Potenţialul ridicat al terenului agricol

• Ponderea ridicată a terenului arabil în totalul suprafeţei agricole

• Predominanţa culturilor cerealiere

• Creşterea ponderii sectorului privat

Puncte slabe :

• Nivelul scăzut al productivităţii

• Perpetuarea declinului producţiei agricole

• Reducerea efectivelor de animale

• Practicarea unei agriculturi de subsistenţă

• Activiatate turistică redusă

• Activitatea inustrială slab reprezentată

• Slaba funcţionalitate a sistemului de irigaţie

Oportunităţi:

• Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii

• Valorificarea potenţialului turistic

• Existenţa unui segment important de tineri în spaţiul rural care trebuie susţinuţi prin politici specifice pentru a deveni conducători de ferme.

• Promovarea unor investiţii pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice (meşteşugurile, apicultura, agroturismul etc.)

Ameninţări :

• Lipsa mijloacelor financiare şi absenţa unui sistem de management eficient şi performant

• Predominanţa persoanelor vârstnice la conducerea fermelor duce la capacitatea scăzută de adaptare a sistemelor de producţie la cerinţele economiei de piaţă.

• Absenţa pieţelor specializate şi a sistemelor de creditare preferenţiale.

CRITERIUL DEMOGRAFIC

Puncte tari:

• Forţa de muncă disponibilă

• Populaţia comunei este în creştere

Puncte slabe :

• Grad scăzut de instruire a populaţiei

• Tinerii nu au calitatea de proprietari asupra pământului decât în mică măsură, exploataţiile fiind conduse de persoane în vârstă

• Lipsa cunoştiinţelor de agricultură pentru populaţia tânără

• Ponderea ridicată a locuitorilor care practică o agricultură de subsistenţă, fără a avea o a doua ocupaţie

• Rata mare a şomajului

Oportunităţi :

• Pot fi iniţiate politici specifice pentru femeile şi tinerii din localitate prin dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice

• Îmbunătăţirea procesului de instruire profesională

• Creare grupurilor de producători care să utilizeze potenţialul de forţă de muncă existent

Ameninţări :

• Absenţa altor activităţi neagricole nu stimulează rămânerea tinerilor în localitate

• Fără crearea a noi locuri de muncă există pericolul unei instabilităţi sociale

CRITERIUL ECOLOGIC

Puncte tari:

• Lipsa surselor de poluare a aerului

• Ecologizarea pe cale naturală a unor suprafeţe de terenuri agricole prin nefolosirea temporară a acestora

Puncte slabe :

• Ape şi soluri poluate

Oportunităţi :

• Monitorizarea mediului pentru toate proiectele pentru evitarea impactului negativ al acestora asupra mediului

Ameninţari :

• Practicarea unor metode agricole neecologice

Satul a fost şi va rămâne un moment al istoriei, al fiinţei noastre naţionale, leagăn al etnogenezei, al credinţei în Dumnezeu, al existenţei şi trăiniciei noastre milenare. În cadrul comunităţii rurale, şcoala este un tipar şi un factor de trasformare a indivizilor.

Şcoala din localitate funcţionează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar documentele din arhiva şcolii datează din 1917. De-a lungul timpului au fost înregistrate transformări în organizarea şcolii şi schimbări de denumire : 1917-1938 – Şcoala Generală cu clasele I-IV ; 1938-1951 – Şcoala Generală cu clasele I-V ; 1951-1965 – Şcoala Generală Nr. 1 cu clasele I-VIII ; 1965-1990 - Şcoala Generală Nr. 1 cu clasele I-X ; 1990-2003 - Şcoala Generală Nr. 1 cu clasele I-VIII ; Şcoala cu clasele I-VIII « Matei Basarab »

În şcoală funcţionează 20 de clase repartizate astfel : 9 pentru clasele I-IV ; 9 pentru clasele V-VIII ; 2 pentru SAM şi un număr de 26 de cadre didactice, din care 24 de cultură generală, un profesor discipline tehnice şi un maistru instructor.

Ponderea personalului de predare calificat este de 98%. Toate cadrele didactice au fost şi sunt preocupate de formarea continuă, participând la examenele de susţinere a gradelor didactice şi la cursuri de formare organizate la nivel universitar, de CCD şi ISJ

La nivelul şcolii au existat preocupări pentru realizarea şi implementarea unor proiecte, având o experienţă de peste patru ani, şcoala bucurându-se de o bună apreciere la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean. Elevii şcolii au participat la numeroase concursuri şcolare şi extraşcolare, obţinând rezultate bune.

În cadrul comunităţii şcoala ocupă un loc central, deoarece se află în relaţii de interdependenţă cu instituţii şi parteneri ai localităţii.

Şcoala are rolul să–l pregătească pe copil pentru o lume în schimbare, să asigure integrarea socială a tuturor elevilor, să egaleze şansele de reuşită şi educaţie ale fiecărui copil, să deschidă orizontul cultural al acestuia, încurajând schimbarea de atitudine la nivelul membrilor comunităţii. Sprijină schimbarea în educaţie, asumând-o ca pe un proces de grup în care toţi învaţă împreună noi modalităţi de a face educaţie şi cultură.

Şcoala este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: egalitate, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşament faţă de copii, respect pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm şi dorinţă de afirmare.

Se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism şi automulţumire.

În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare, am putea spune că este un climat deschis caracterizat prin dinamism şi un grad de angajare a membrilor instituţiei şcolare, este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. Directorul este deschis şi ascultă sugestiile profesorilor, îi sprijină şi evită un control birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în conduita cadrelor didactice.

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare vom apela la metoda SWOT, analizând informaţiile atât de tip cantitativ, cât şi calitativ pe următoarele paliere: oferta curriculară, resurse umane, materiale şi financiare şi relaţiile cu comunitatea.

Oferta curriculară:

Puncte tari:

• Pentru fiecare nivel de şcolarizare şcoala dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, programe şcolare alternative, auxiliare curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, îndrumătoare).

• Administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei, părinţilor şi nevoilor locale.

Puncte slabe:

• Organizarea defectuoasă a CDŞ.

• Resurse umane - insuficienta diversitate a cadrelor didactice în raport cu solicitările tuturor părinţilor şi elevilor.

• Activităţile extracurriculare şi CDŞ-ul nu permit dezvoltarea armonioasă a tuturor faţetelor personalităţii elevilor.

• Curriculum nu oferă suficiente oportunităţi de învăţare şi nici suport pentru rezolvarea problemelor comunităţii.

Oportunităţi:

• Valorificarea disponibilităţilor de formare a cadrelor didactice.

• Dezvoltarea CDŞ-urilor care oferă posibilitatea informării şi cunoaşterii în diferite domenii de activitate pentru dezvoltarea abilităţilor şi aptitudinilor elevilor.

• Oferta CDŞ-urilor contribuie la dezvoltarea unei motivaţii intrinseci pentru învăţare şi integrare socială.

Ameninţări:

• Insuficienta diversificare a CDŞ-urilor la cerinţele şi solicitările părinţilor, elevilor şi comunităţii.

• Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor opţiunilor beneficiarilor

• Comunicarea deficitară între şcoală, CCD, inspectorate şcolare, parteneri şi comunitatea locală poate afecta buna organizare a curriculumului şcolii.

Resurse umane: - Elevi

Puncte tari:

• Creşterea numărului de elevi în şcoală.

• Procentul de promovabilitate ridicat (93%).

• Promovarea examenelor naţionale (95% - 2004).

• Cuprinderea tuturor absolvenţilor într-o formă superioară de învăţământ (65% - liceu, 35% SAM).

• Participarea şi rezultatele bune obţinute la concursurile extracurriculare („Educaţie rutieră – educaţie pentru viaţă”, „Cu viaţa mea apăr viaţa – protecţie civilă”, „Sanitarii pricepuţi”, „Cultură şi civilizaţie”, „Serbarea Şcolilor Călărăşene”, „Caravana informatică”) precum şi la concursurile pe discipline (Locul I la Educaţie tehnologică, faza judeţeană şi locul 20 la faza naţională, două premii III la Limba şi literatura română la faza judeţeană, 4 menţiuni la Biologie)

• Rata abandonului şcolar de 0,66%

• Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune 65%.

Puncte slabe:

• Frecvenţă sporadică la orele de curs a unor elevi

• Slaba motivaţie pentru studiu din partea unor elevi şi a unor părinţi

• Participarea la olimpiadele şcolare la toate disciplinele şi obţinerea unor rezultate care să ne onoreze

• Slaba participare a elevilor la orele de meditaţii şi consultaţii organizate în cadrul şcolii

• Lipsa educaţiei pentru valorile autentice

• Marginalizarea unor elevi prin scăderea capacităţii lor de integrare în societate din cauza lipsei de informaţii faţă de mediul în care trăiesc.

• Lipsa sentimentului de apartenenţă la spiritul comunitar.

Oportunităţi:

• Desemnarea unei comisii de aducere la şcoală a elevilor cu frecvenţă sporadică

• Implicarea activă a elevilor în activităţi care să valorifice potenţialul lor în funcţie de interesele şi aptitudinile proprii

• Desfăşurarea unor activităţi care să vizeze lucrul pe grupe sau în echipă cu scopul integrării în societate.

Ameninţări:

• Provenienţa unor elevi din rândul unor familii dezorganizate, cu stare materială precară, lipsă de educaţie

• Frecvenţa sporadică a unor elevi poate duce la abandon şcolar

• Marginalizarea unor elevi poate scădea capacitatea lor de integrare în societate.

Resurse umane: - profesori:

Puncte tari:

• Ocuparea posturilor cu personal didactic calificat în proporţie de 98%

• Personal didactic din localitate 80%

• Calitatea personalului didactic se distinge printr-o înaltă ţinută profesională realizată prin obţinerea gradelor didactice .

• Implicarea cadrelor didactice în realizarea şi implementarea unor proiecte şi programe (Eco-Şcoală, Să învăţăm despre pădure, Comenius I, PHARE RO 2003, ACIS, Educaţie ecologică - KulturKontakt Austria).

• Relaţiile interpersonale (profesor – elev, profesor părinţi, profesor – profesor) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ.

• Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice, dar şi o bună coordonare a acestora

• Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea elevilor în spiritul pregătirii viitorilor cetăţeni şi dezvoltării tradiţiilor locale.

• Cadrele didactice sunt dispuse la schimbare şi au abilităţi pentru negocierea celor mai bune soluţii pentru comunitate.

Puncte slabe:

• Slabă participare la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe

• Conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.

• Slabă motivare datorită salariilor mici

• Slaba preocupare pentru a-şi asuma noi roluri : facilitatori, mentori, iniţiatori şi consilieri

• Valorificarea redusă a resurselor umane şi materiale ale comunităţii

• Slaba conştientizare a problemelor comunităţii

• Nu întotdeauna cadrele didactice sunt interesate să descopere şi să valorifice potenţialul intelectual şi de aptitudini al elevilor.

Oportunităţi:

• Numeroasele întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii Grupului, o comunicare mai bună

• Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD, universităţi

• Posibilităţi financiare de stimulare, motivare a cadrelor didactice

• Întâlnirile frecvente, ori de câte ori este cazul, între cadrele didactice, părinţi, elevi şi reprezentanţi ai comunităţii (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile)

• Participarea activă a cadrelor didactice la luarea unor decizii la nivelul şcolii şi comunităţii locale, asumându-şi rolul de facilitator, mentor şi moderator.

• Cunoaşterea şi valorificarea cadrului legislativ care să permită participarea activă la parteneriate cu comunitatea.

Ameninţări:

• Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborarea cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, confecţionarea materialelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.)

• Scăderea prestigiului cadrelor didactice prin pensionarea unor profesori recunoscuţi pe plan local

• Criza de timp a cadrelor didactice datorată actualei situaţii economice reduce implicarea acestora în viaţa şcolară şi socială a comunităţii. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev, profesor-părinte, profesor-membri ai comunităţii, cât şi în performanţa şcolară a elevilor

• Nu toate cadrele didactice au abilitatea de a comunica eficient cu părinţii sau cu factorii extraşcolari.

Resurse materiale şi financiare

PUNCTE TARI

• starea fizică a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare

• existenţa laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline : informatică, fizică şi chimie, biologie.

• Şcoala dispune de centru de informare şi documentare pentru cadrele didactice, elevi şi membri ai comunităţii cu un fond de carte de 9200 de volume, CD-uri, casete video şi audio, etc

• Şcoala dispune de fonduri băneşti extrabugetare (de la comitetul de părinţi, din sponsorizări şi donaţii)

• Toate clasele sunt dotate cu mobilier individual conform standardelor ergonomice şi ale noii pedagogii.

• Şcoala dispune de spaţiu excedentar neamenajat.

PUNCTE SLABE

• nu există o sală amenajată corespunzător desfăşurării activităţilor şcolare şi extraşcolare.

• materialul didactic este insuficient, depăşit şi nu corespunde cerinţelor noului curriculum.

• fondurile băneşti sunt insuficiente pentru stimularea cadrelor didactice şi elevilor, pentru achiziţionarea unor echipamente şi materiale didactice, pentru întreţinerea spaţiilor şcolare

• Lipsa echipamentelor pentru pregătirea practică a claselor cu profil SAM

• Lipsa fondurilor pentru reorganizarea spaţiilor şcolare şi înfiinţarea cabinetelor pe alte discipline;

• Sistemul de informatizare este deficitar (lipsa calculatoarelor performante, softurilor educaţionale etc.).

OPORTUNITĂŢI

• descentralizare şi autonomie instituţională

• parteneriat cu comunitatea locală (primărie, părinţi), firme

• posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii

• Valorificarea şi amenajarea spaţiilor excedentare ale şcolii.

• Atragerea de fonduri extrabugetare prin programe şi proiecte externe, cadrele didactice având o vastă experienţă în acest domeniu.

AMENINŢĂRI

• degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate, alocate pentru întreţinerea şcolii

• lipsa conştiinţei morale a unor elevi privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare

• ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente şi a bazei logistice.

Relaţiile cu comunitatea

PUNCTE TARI

• Aşezarea geografică a localităţii, distanţa apropiată de principalele oraşe ale judeţului şi faţă de capitală

• Populaţia localităţii în creştere

• Coexistenţa mai multor comunităţi naţionale pe teritoriul comunei (rromi, greci, bulgari, basarabeni, evrei etc)

• Sensibilizarea şi implicarea comunităţii prin desfăşurarea unor programe desfăşurate în şcoală (Eco-Şcoala, Să învăţăm despre pădure, ACIS, Educaţie Ecologică, Educaţie pentru sănătate etc)

• întâlniri semestriale cu Comitetul consultativ al părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii

• relaţia profesori-elevi-părinţi-comunitate se realizează prin intermediul serbărilor şcolare şi ale şedinţelor cu părinţii

• colaborarea cu diverse instituţii creează premise pentru introducerea elevilor în mediul comunitar pentru socializarea lor.

PUNCTE SLABE

• Legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente şi necoordonate

• puţine activităţi desfăşurate în şcoală care să implică coparticiparea tuturor părinţilor din lipsa unui spaţiu adecvat.

• Situaţia social- economică precară a membrilor comunităţii îi împiedică să se implice în întreaga activitatea şcolară.

• Atitudinea de neimplicare a unor membri ai comunităţii şi menţinerea unor mentalităţi pasive în rezolvarea unor probleme care îi privesc direct.

• Lipsa spaţiului amenajat la nivelul comunităţii (Cămin cultural, Sală de spectacole, cinematograf) în care membrii acesteia să se întâlnească pentru schimburi de idei.

• Slaba implicare a tinerei generaţii în conservarea tradiţiilor pentru păstrarea identităţii culturale a comunităţii

• Slaba conturare a identităţii comunităţii

• Relaţie partenerială restrictivă şi sporadică şcoală – comunitate, şcoală – părinţi.

• Slaba capacitate instituţională locală de a administra şcoala.

• Slaba cunoaştere a copiilor de către părinţi şi implicarea redusă a acestora în dezvoltarea personalităţii lor.

OPORTUNITĂŢI

• disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, Biserică, Poliţie, instituţii culturale)

• dorinţa exprimată de Consiliul reprezentativ al elevilor, privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi-profesori-elevi

• Potenţialul turistic şi cultural al localităţii( Muzeul „Alexandru Sahia”, Biserica „Sf. Dumitru construită de Matei Basarab, situl arheologic din zona Sultana, Dunărea şi Mostiştea, Pădurea Ciornuleasa)

• interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat din rândul elevilor

• interesul (altor şcoli) instituţii omoloage pentru schimburi de experienţă

• există specialişti în diverse domenii de activitate pe care îi putem folosi în centul cultural

AMENINŢĂRI

• nivelul de educaţie scăzut şi timpul limitat al părinţilor pot conduce la slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară

• instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere

• slaba informare privind specificul şi inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile partenere

• situaţia socială şi economică precară actuală poate duce la degradarea relaţiilor între partenerii comunităţii

• scăderea interesului faţă de şcoală a tuturor partenerilor.

• Există pericolul de pierdere a valorilor culturale autentice şi de înlocuire cu o subcultură

VIZIUNEA ŞCOLII: Onorându-şi statutul de şcoală cu tradiţie în pregătirea elevilor, Şcoala „Matei Basarab” Mânăstirea este dedicată dezvoltării personale şi profesionale a elevilor în condiţii de calitate a procesului educaţional asigurându-le şanse de integrare socială în comunitate şi de continuare a învăţării.

MISIUNEA ŞCOLII

Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural şi economic urmăreşte transformarea acesteia într-un centru de resurse educaţionale, culturale şi de servicii oferite comunităţii printr-un program bogat de activităţi extra-curriculare, prin existenţa unor politici şcolare de dezvoltare a spiritului civic al elevilor şi prin prezenţa în permanenţă în şcoală a membrilor comunităţii.

În urma analizei detaliate bazată pe metoda SWOT şi ca răspuns la întrebările: De ce, Ce, Cum, Cine, Cu ce, Când, referitoare atât la unitatea şcolară, cât şi la comunitate, au fost identificate nevoile prioritare pe care dorim să le soluţionăm, deoarece considerăm că prin dezvoltarea gradului de civilizaţie şi cultură al locuitorilor pot fi soluţionate şi celelalte nevoi latente (legate de ecologie, sociale, economice, etc.).

• Formarea elevilor şi a membrilor comunităţii în conformitate cu cerinţele unei societăţi democratice bazată pe spirit critic, inovaţie, iniţiativă, şi cu o educaţie multiculturală, astfel încât şcoala să devină un centru al tuturor, un suport informaţional şi educaţional bazat pe cooperare, comunicare şi consiliere.

• Înfiinţarea unui spaţiu multifuncţional în care să se desfăşoare întâlniri, spectacole, serbări, simpozioane, prezentări de carte, activităţi multisectoriale şi de petrecere a timpului liber.

• Stabilirea unor relaţii de prietenie-colaborare între toţi membri comunităţii care să sprijine financiar şi administrativ activităţile organizate atât la nivelul şcolii, cât şi al comunităţii.

• Asumarea identităţii spaţiului în care trăiesc, prin cunoaşterea moştenirii culturale şi a tradiţiilor.

• Creşterea randamentului şcolar prin îmbunătăţirea bazei materiale care să corespundă curriculumului naţional.

• Identificarea unor mecanisme pentru dezvoltarea potenţialului turistic la zonei.

Ca urmare a identificării nevoilor concrete de educaţie existente la nivelul comunităţii ne propunem următoarele ţinte strategice în vederea soluţionării acestora:

• Adecvarea ofertei educaţionale la nevoile şi cerinţele comunităţii pentru ca şcoala să devină centrul cultural-educativ.

• Formarea unei atitudini deschise în relaţiile profesor-elev pentru crearea unui climat favorabil obţinerii performanţelor. (Învăţarea centrată pe elev)

• Implementarea în şcoală a sistemului naţional pentru asigurarea calităţii în vederea îmbunătăţii calităţii procesului de învăţământ.

• Creşterea ofertei de activităţi extraşcolare şi a ofertei de petrecere a timpului liber.

• Dezvoltarea relaţiilor comunitare

• Educarea tinerei generaţii în spiritul păstrării culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale.

• Atragerea de fonduri şi resurse materiale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea bazei materiale existente în conformitate cu noile standarde naţionale.

• Popularizarea potenţialului turistic în vederea atragerii unor investitori şi a turiştilor.

Realizarea ţintelor propuse vor duce la rezolvarea nevoilor prioritare ale şcolii şi comunităţii ce vizează sensibilizarea şi formarea elevilor şi a membrilor comunităţii în spiritul unei societăţi democratice bazată pe spirit critic, inovaţie, iniţiativă, cooperare, comunicare, păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale, creşterea randamentului şcolar, valorificarea potenţialului turistic, etc. Nerezolvarea acestor nevoi poate duce la:

• Şcoala să rămână un spaţiu închis, ocupându-se numai de educaţia elevilor, în sensul strict al cuvântului.

• Oamenii vor rămâne închistaţi în mentalităţile de până acum, neimplicându-se în rezolvarea problemele ce îi vizează direct.

• Elevii nu sunt legaţi de spaţiul în care trăiesc, neasumându-şi identitatea culturală.

• Nu se poate realiza un învăţământ de calitate în lipsa fondurilor necesare, primând principiul cantităţii şi nu al calităţii.

• Nevalorificarea potenţialului turistic al zonei poate duce la pierderea unor oportunităţi financiare şi crearea de locuri de muncă.